Urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și post-utilizarea construcțiilor se aplică tuturor categoriilor de construcții, cu excepțiile prevăzute în legislația aplicabilă fiind obligatorii pentru toate persoanele fizice și juridice implicate: investitori, proiectanți, executanți, proprietari, administratori, utilizatori.Toate aceste trei activități reprezintă acțiuni distincte, complementare și se realizează prin grija proprietarului, inclusiv la solicitarea administratorului și utilizatorului.
Urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor se face în vederea depistării din timp a unor degradări, care pot conduce la diminuarea aptitudinii la exploatare a construcțiilor.
Intervențiile în timp asupra construcțiilor se fac pentru menținerea sau îmbunatățirea capacităților lor în exploatare.
Postutilizarea construcţiilor cuprinde activităţile de desfiinţare a construcţiilor în condiţii de siguranţă şi de recuperare eficientă a materialelor şi protecţie a mediului.
Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor poate fi:
a) urmărire curentă;
b) urmărire specială.
Categoria urmăririi comportării în exploatare, perioadele la care se realizează și metodologia de efectuare a acestei activități se stabilesc de către proiectantul lucrărilor sau de către un expert tehnic, în funcție de categoria de importanța construcțiilor și se consemnează în jurnalul evenimentelor, care se păstrează în componența capitolului D al cărții tehnice a construcției.
Legislația specifică domeniului este următoarea: Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții republicată, cu modificările ulterioare; Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, cu modificările ulterioare; Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor, cu modificările și completările ulterioare; Regulamentul de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, cu modificările și completările ulterioare; Normativ privind comportarea în timp a construcțiilor, indicativ P 130-1999, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 57/N/1999, publicat în Buletinul Construcțiilor nr. 1/20001.
Urmărirea curentă este activitatea de urmărire a comportării construcțiilor, care constă în observarea și înregistrarea unor aspecte, fenomene sau parametrii care pot semnala modificări ale capacității construcției de a îndeplini cerințele de rezistența, stabilitate și durabilitate stabilite prin proiecte. Această activitate se aplică tuturor construcțiilor, de orice categorie sau clasă de importanța și formă de proprietate, cu excepțiile prevăzute în legislația aplicabilă, și are caracter permanent, durata ei fiind egală cu durata existenței fizice a construcției respective.
Urmărirea curentă a comportării construcțiilor se poate efectua prin examinare vizuală directă și, dacă este cazul, cu mijloace de măsurare de uz curent, permanent sau temporare. Organizarea urmăririi curente a comportării construcțiilor noi sau vechi revine în sarcina proprietarilor, administratorilor și, după caz, utilizatorilor, care poate fi executată cu personal și mijloace proprii ori se poate contracta de o firmă specializată pentru această activitate.
URMĂRIREA CURENTĂ a comportării construcțiilor se efectuează potrivit instrucțiunilor de urmărire curentă cuprinse în proiectele de execuție. În cazul construcțiilor vechi care nu dispun de astfel de instrucțiuni, acestea se comandă unei firme de proiectare specializate.
Instrucțiunile de urmărire curentă trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, referiri asupra:
1. fenomenelor urmărite prin observații vizuale sau cu dispozitive simple de măsurare;
2. zonelor de observaţie şi a punctelor de măsurare;
3. amenajărilor necesare pentru dispozitivele de măsurare sau observaţii, precum nişe, scări de acces, balustrade, platforme şi altele;
4. programului de măsurători, prelucrări, interpretări, inclusiv asupra cazurilor în care observaţiile şi măsurătorile se fac în afara periodicii stabilite;
5. modului de înregistrare şi păstrare a datelor;
6. modului de prelucrare a datelor;
7. modalităţilor de transmitere a datelor pentru interpretare şi luarea deciziilor;
8. responsabilităţilor luării deciziilor de intervenţie;
9. procedurii de atenţionare şi alarmare a populaţiei în cazul constatării posibilităţii sau iminenţei producerii unei avarii.
Urmărirea curentă se efectuează la intervalele de timp prevăzute prin instrucţiunile de urmărire curentă, dar nu mai rar de o dată pe an şi obligatoriu după producerea de evenimente deosebite.
Personalul însărcinat cu efectuarea activităţii de urmărire curente întocmeşte rapoarte care se ataşează la cartea tehnică a construcţiei şi se înregistrează în jurnalul evenimentelor.
În cadrul urmăririi curente, dacă se constată apariţia unor deteriorări ce se consideră că pot afecta rezistenţa, stabilitatea şi durabilitatea construcţiei, proprietarul, administratorul şi, după caz, utilizatorul trebuie să comande o inspectare extinsă asupra construcţiei, urmată, dacă este cazul, de o expertiză tehnică.
Lista orientativă a fenomenelor care trebuie avute în vedere în cursul urmăririi curente:
a) schimbări ale poziţiei construcţiilor în raport cu locul de realizare manifestate prin deplasări vizibile orizontale, verticale sau înclinate ori prin efecte secundare vizibile, precum desprinderea trotuarelor, a scărilor sau a altor elemente-anexă de soclu ori de corpul clădirilor, cu apariţia de rosturi, crăpături, smulgeri;
b) apariţia şi dezvoltarea de fisuri şi crăpături în zona rosturilor tablierelor sau elementelor căii la drumuri, poduri şi podeţe;
c) deschiderea sau închiderea rosturilor de tasare sau antiseismice dintre clădiri;
d) umflarea sau crăparea terenului ca urmare a alunecărilor de teren apărute în vecinătatea construcţiilor;
e) dereglarea sau blocarea funcţionării unor utilaje ori dispozitive, precum lifturi, utilaje şi altele;
f) schimbări în forma obiectelor de construcţii prin deformaţii vizibile verticale, orizontale sau rotiri, cu blocarea funcţionării uşilor sau ferestrelor, a utilajelor, a modificării traseului şi a formei conductelor exterioare, îndoirea barelor ori altor elemente constructive, forfecarea sau smulgerea pieselor de prindere, precum nituri şi şuruburi ori fisurarea sudurilor;
g) schimbări şi modificări ale gradului de protecţie oferit de construcţie în privinţa etanşeităţii, izolaţiilor fonice, termice, hidrofuge, antivibratorii, anti foc, antiradiante sau estetice, precum umezirea suprafeţelor, exfolierea ori crăparea materialelor constructive, infiltraţii de apă, apariţia de izvoare în versanţi sau pereţii barajelor, lichefieri ale pământului după cutremure, schimbarea culorii suprafeţelor, apariţia de condens, mucegai, efecte dăunătoare ale vibraţiilor şi zgomotului asupra organismelor;
h) defecte şi degradări cu efecte în funcţionarea elementelor construcţiilor: înfundarea scurgerilor – burlane, jgheaburi, canale şi drenuri, apariţia de zone cu porozitate, fisuri sau crăpături în construcţii etanşe destinate depozitării lichidelor – rezervoare, bazine, conducte;
i) modificări ale poziţiei şi stabilităţii căilor de rulare – tramvai, cale ferată, metrou, poduri rulante;
j) apariţia de gropi, denivelări, şanţuri în îmbrăcămintea drumurilor;
k) defecte şi degradări apărute în structura de rezistenţă cu implicaţii asupra siguranţei obiectelor de construcţie: fisuri şi crăpături, coroziunea elementelor metalice şi a armăturilor, defecte manifestate prin pete, fisuri, exfolieri, eroziuni şi altele, flambajul unor elemente comprimate sau ruperea celor întinse, slăbirea ori distrugerea îmbinărilor, afuieri ale terenului de fundare la pilele podurilor, distrugerea elementelor din lemn prin putrezire sau din materiale plastice prin atac biologic şi altele;
l) se va acorda atenţie deosebită umezirii terenului de fundare în cazul construcţiilor fundate pe terenuri sensibile la umezeala şi a respectării măsurilor prevăzute pentru îndepărtarea apelor din zona fundaţiilor, a măsurilor de izolare a rostului dintre construcţie şi trotuarul de protecţie, integritatea conductelor care transportă lichide;
m) se urmăresc elementele construcţiilor supuse unor eforturi deosebite: terase însorite, căi de rulare cu poduri în regim greu, zone ale construcţiilor supuse la variaţii de temperatură şi umiditate – uscăciune, zone în care se poate acumula şi depozita praf, murdărie, apă sau soluţii agresive.
URMĂRIREA SPECIALĂ este activitatea de urmărire a comportării construcţiilor şi constă în măsurarea, înregistrarea, prelucrarea şi interpretarea sistematică a valorilor parametrilor ce definesc măsura în care construcţiile îşi menţin cerinţele de rezistenţa, stabilitate şi durabilitate stabilite prin proiecte.
Urmărirea specială a comportării construcţiilor se instituie la:
1. construcţii noi de importanţă deosebită sau excepţională stabilită prin proiect;
2. construcţii în exploatare cu evoluţie periculoasă, recomandată de concluziile unei expertize sau ale unei inspecţii extinse;
3. cererea proprietarului, a I.S.C., a M.D.R.A.P. sau a organismelor recunoscute în domeniul construcţiilor.
Urmărirea specială nu exclude, ci, cuprinde şi urmărirea curentă.
Urmărirea specială a comportării construcţiilor se efectuează cu mijloace de observare şi măsurare complexe şi specializate, adaptate fiecărui caz în parte şi ţinând seama de prevederile reglementărilor tehnice în vigoare.
Organizarea urmăririi speciale este în sarcina proprietarului, inclusiv la solicitarea administratorului sau utilizatorului.
Activitatea de urmărire specială are caracter permanent sau temporar, durata stabilindu-se în fiecare caz în parte, în conformitate cu prevederile proiectului prin care ea a fost instituită.
Urmărirea specială se efectuează pe baza unui proiect de urmărire specială, care va cuprinde:
1.denumirea şi amplasarea construcţiei;
2. motivele instituirii urmăririi special.
Instituirea urmăririi speciale se comunică I.S.C. de către investitor, proprietar sau utilizator.
Obiectivele urmăririi speciale a comportării construcţiilor sunt:
1. asigurarea siguranţei şi durabilităţii construcţiei, prin depistarea la timp a fenomenelor periculoase şi a zonelor în care se produc;
2. supravegherea evoluţiei unor fenomene, cu posibile efecte negative asupra capacităţii de exploatare a construcţiei;
3. semnalarea operativă a atingerii criteriilor de avertizare sau a valorii-limită date de aparatele de măsură şi control;
4. verificarea eficienţei măsurilor de intervenţie aplicată;
5. verificarea impactului construcţiei asupra mediului înconjurător;
6. asigurarea unui volum mare de date necesare pentru stabilirea valorilor corespunzătoare unei exploatări normale, pe tot parcursul duratei de viaţă a construcţiei, pentru modificări ale proiectului de execuţie în cazul în care realitatea din teren nu corespunde cu ipotezele de calcul, pentru verificarea în condiţii reale a unor materiale noi şi pentru verificarea experimentală a metodelor noi de calcul.
Inspectarea extinsă a construcţiilor are următoarele caracteristici:
a) inspecţia extinsă are ca obiect examinarea detaliată, din punctul de vedere al rezistenţei mecanice şi stabilităţii, siguranţei în exploatare, a tuturor elementelor structurale şi nestructurale, a îmbinărilor construcţiei, a zonelor unde s-a intervenit, în cazuri speciale ale terenului;
b) această activitate se efectuează în cazuri deosebite privind siguranţa şi durabilitatea construcţiilor, cum sunt:
1. deteriorări semnificative semnalate în cadrul urmăririi curente;
2. după evenimente excepţionale asupra construcţiilor, precum cutremure, incendii, explozii, alunecări de teren, care pot afecta utilizarea construcţiilor în condiţii de siguranţă;
3. schimbarea destinaţiei sau a condiţiilor de exploatare a construcţiei. (2)Inspecţia extinsă se efectuează de specialişti atestaţi.
În cadrul inspectării extinse se utilizează dispozitive, aparatură, echipamente şi metode de încercări nedistructive sau parţial nedistructive.
În cadrul inspectării extinse se vor prevedea condiţii de acces la elementele structurale şi nestructurale.
Inspectarea extinsă se încheie cu un raport scris, care cuprinde observaţiile privind degradările constatate, măsurile necesare pentru înlăturarea efectelor degradărilor şi, dacă este cazul, extinderea măsurilor de urmărire a comportării în exploatare.
Obligaţii şi răspunderi.
Obligaţii şi răspunderi ale investitorilor. Principalele obligaţii şi răspunderi ale investitorilor sunt:
a) stabilesc, împreună cu proiectantul, construcţiile care se supun urmăririi speciale, asigură întocmirea proiectelor şi predarea către proprietari;
b) comunică proprietarilor obligaţiile care le revin în cadrul urmăririi speciale;
c) asigură întocmirea şi predarea către proprietari a cărţii tehnice a construcţiei;
d) asigură procurarea şi montarea aparaturii de măsură şi control, prevăzută prin proiectele de urmărire, montarea şi citirea de zero.
Obligaţii şi răspunderi ale proprietarilor. Principalele obligaţii şi răspunderi ale proprietarilor sunt:
a) răspund de activitatea privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor sub toate formele, asigură personalul necesar, comandă expertizarea construcţiilor, comandă proiectul de urmărire specială;
b) comandă inspecţii extinse sau expertize tehnice la construcţii în cazul apariţiei unor deteriorări ce se consideră că pot afecta durabilitatea, rezistenţa şi stabilitatea construcţiei sau după evenimente excepţionale, precum incendii, cutremure, explozii, inundaţii, alunecări de teren şi altele;
c) la înstrăinarea sau închirierea construcţiilor, stipulează în contract îndatoririle ce decurg cu privire la urmărirea comportării în exploatare a acestora;
d) asigură efectuarea lucrărilor de întreţinere pentru a preveni apariţia unor deteriorări importante;
e) asigură formele legale pentru executarea lucrărilor şi verifică pe parcurs şi la recepţie calitatea acestora, direct sau prin diriginţi de şantier;
f) asigură păstrarea cărţii tehnice a construcţiei şi ţine la zi jurnalul evenimentelor;
g) nominalizează persoanele care efectuează urmărirea curentă sau specială.
Obligaţii şi răspunderi ale utilizatorilor şi administratorilor. Principalele obligaţii şi răspunderi ale utilizatorilor şi administratorilor sunt:
a) răspund de realizarea obligaţiilor contractuale stabilite cu proprietarul privind activitatea de urmărire a comportării în exploatare;
b) asigură întreţinerea curentă a construcţiei;
c) menţin în stare de exploatare normală mijloacele de observare şi măsurare montate pe construcţiile aflate în administrare;
d) semnalează proprietarului degradările survenite în timpul exploatării construcţiei, pentru luarea de către acesta a măsurilor necesare pentru reparaţii sau consolidări.
Obligaţii şi răspunderi ale proiectanţilor. Principalele obligaţii şi răspunderi ale proiectanţilor sunt:
a) stabilesc împreună cu investitorii sau beneficiarii acele construcţii supuse urmăririi speciale;
b) elaborează, în baza contractului de proiectare, documentaţiile tehnice pentru urmărirea curentă şi proiectul de urmărire specială;
c) elaborează caiete de sarcini şi instrucţiuni speciale pentru lucrările de intervenţii, anexe la proiectele elaborate în acest scop şi care se introduc în cărţile tehnice.
Obligaţiile responsabililor cu urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor. Principalele obligaţii şi răspunderi ale responsabililor cu urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor sunt:
a) să cunoască toate detaliile privind construcţia şi să ţină la zi cartea tehnică a construcţiei;
b) să efectueze urmărirea curentă, iar pentru urmărirea specială, să supravegheze aplicarea programelor şi a proiectelor întocmite în acest sens;
c) să sesizeze proprietarului sau administratorului situaţiile care pot determina efectuarea unei expertize tehnice.
Obligaţiile executanţilor. Principalele obligaţii ale executanţilor sunt:
a) să efectueze urmărirea curentă a construcţiilor pe care le execută;
b) să monteze conform proiectului şi să protejeze dispozitivele pentru urmărirea specială până la recepţia construcţiilor, după care să le predea proprietarului.
Acest articol se dorește a fi o pledoarie pentru cursul care va cuprinde pe lângă modul de organizare a activității de urmărire a comportării în timp și fișe sintetice, modalități de întocmire a bugetelor, adevărate instrumente de lucru pentru cei care doresc să efectueze astfel de activități, și, de asemenea dorește să atenționeze asupra complexității ei.
